La începutul lunii octombrie, colegii noștri, Marian și Medeea, au dat startul proiectului „Educație pentru democrație” la Școala Gimnazială „Vasile Pârvan” din Bârlad, alături de elevii din clasele V–VIII. Proiectul își propune să îi ajute pe tineri să înțeleagă ce este democrația, cum funcționează, care sunt drepturile lor și cum își pot folosi vocea pentru a susține cauzele în care cred. Nevoia unui astfel de demers este amplificată de contextul politic și social al ultimilor ani, marcat de conflicte la graniță, intensificarea discursului extremist, polarizarea socială și răspândirea rapidă a dezinformării în mediul online. Aceste realități influențează felul în care tinerii ( mai ales din comunitățile mici) se raportează la democrație și la participarea civică, în timp ce cresc într-un mediu informațional haotic, în care încrederea în instituții scade vizibil. Un astfel de curs răspunde, astfel, unei nevoi urgente în educație: dezvoltarea gândirii critice și formarea unor cetățeni implicați și responsabili, ceea ce reprezintă una dintre direcțiile echipei noastre.
Conform datelor din Registrul electoral 2025 și a centralizărilor publicate după turul I al alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, în România erau înregistrați aprox. 1,57 milioane de alegători sub 24 de ani (18–23). Dintre aceștia, au votat puțin peste 664.000, ceea ce înseamnă o participare de aprox. 42% în acest segment. La nivel general, până la închiderea urnelor (ora 21:00) au votat 9.571.740 de alegători, adică o prezență de 53,21%.
Datele arată și slaba implicare e tinerilor în activități civice și de voluntariat. În perioada 2019-2022, 50% dintre tinerii 18-29 nu au semnat nicio petiție, 32% au semnat petiții online, iar 58% dintre tinerii 18-29 de ani nu au participat la nicio acțiune de voluntariat.
• 72% dintre tineri nu au participat la nicio acțiune de protest
• 9% declară că au participat la proteste fizice
• iar 13% declară că au participat la proteste online
• 79% dintre tinerii 18-29 de ani declară că nu au participat la nicio acțiune civică organizată de o organizație neguvernamentală, ori de către un sindicat
• 82% dintre tineri declară că nu au participat la nicio activitate care să implice participarea unor tineri din alte țări
• 84% declară că nu au participat niciodată la o dezbatere sau o consultare organizată de o autoritate publică locală sau centrală.
Este important ca democrația să fie înțeleasă încă din copilărie, și aici nu ne referim doar la înțelegerea a ceea ce înseamnă un proces electoral, care sunt instituțiile din stat și cum funcționează acestea. Mai presus de forma instituțională, democrația înseamnă o cultură a dialogului, a participării, a respectului și a solidarității. Aceste valori se formează cel mai bine atunci când se pun bazele felului în care viitorii adulți vor lua decizii, vor aborda conflicte și vor contribui la comunitățile lor.
Cu aceste gânduri în minte, echipa noastră a pornit spre Bârlad cu o provocare pentru elevi: să-și aleagă, prin vot, o potențială mascotă care i-ar putea însoți în activitățile școlii. Ideea unei mascote „candidate” i-a captivat imediat pe copii.
Timp de două ore, în fiecare dintre cele două grupe, am discutat despre caracteristicile celor doi „candidați”, despre criteriile care le influențează decizia și motivele pentru care ar alege una dintre mascote în detrimentul celeilalte. În jurul acestui exercițiu, am introdus primele concepte despre democrație: de unde provine, cum se construiește și de ce este ea mai bună decât alte tipuri de guvernare pentru buna funcționare a unei societăți.
A doua întâlnire a avut ca temă centrală drepturile copilului. Copiii s-au arătat extrem de implicați și au spus cât de importante sunt pentru ei aceste drepturi. Au discutat despre propriile valori și despre rolul familiei și educației în viața lor.
„Aici simt că mă pot exprima și pot vorbi despre lucruri pe care de obicei îmi este greu să le spun.”
“Am așteptat mult să pot să-mi exprim gândurile politice, pentru că acum nimeni nu vorbește despre astfel de lucruri.”
Pentru că știm cât de puternic este exemplul personal, a treia întâlnire a fost dedicată unor copii care au schimbat lumea. Am vorbit despre:
- Malala Yousafzai, care a luptat pentru dreptul fetelor la educație;
- Anne Frank, care a transformat jurnalul într-o formă de curaj și mărturie în vreme de război;
- Greta Thunberg, activista care a declanșat mișcarea Fridays for Future;
- Iqbal Masih, copilul care a denunțat exploatarea prin muncă, cu prețul propriei vieți;
- Craig Kielburger, inspirat de povestea lui Iqbal, care a dus mai departe lupta împotriva exploatării copiilor.
La ultima întâlnire, elevii și-au prezentat proiectele dezvoltate, au povestit despre copiii din jurul lor care au curaj să fie diferiți și apoi, au intrat în roluri prin jocul power walk, reflectând asupra situațiilor vulnerabile în care se pot afla oamenii și asupra modului în care necunoașterea drepturilor duce la încălcarea lor. Copiii au înțeles astfel că informația înseamnă putere.
Tot în această întâlnire, am planificat împreună Ziua Educației pentru Democrație, un eveniment în care elevii au devenit „influenceri ai democrației” în propria școală, împărtășind colegilor lor informațiile și valorile descoperite în cadrul atelierelor.
“Când am venit aici, acum doi ani, nu cunoșteam colegii și nu mă înțelegeam prea bine cu nimeni. Nici acum, după doi ani, nu le știu prea bine părerile sau felul în care gândesc, dar prin acest proiect am reușit să mă apropii mai mult de ei, și ma bucur tare mult!“
“În timp ce învăț și încerc să înțeleg lumea, sunt copii care se plâng de lucruri mărunte, uitând că există fete care nu pot face lucruri de bază fără să le fie încălcate drepturile, fete care trec prin lucruri oribile…“
