Asociația non-guvernamentală Romanian Youth Movement for Democracy a lansat, de curând, raportul de cercetare intitulat “Puterea ONG în Bacău”. Documentul a fost creat în cadrul proiectului „strONG”, implementat în perioada august 2015 – aprilie 2016, în județul Bacău, finanțat prin Granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.
Realizarea raportului a presupus analiza informațiilor oferite de 28 de organizații locale care au răspuns unui chestionar și desfășurarea unui focus grup la care au participat reprezentanții a 9 organizații. În plus, autorii au analizat puterea economică a organizațiilor prin analiza datelor publice de la Ministerul de Finanțe. Documentul poate fi descărcat gratuit la acest link.
“În ultimii ani, sectorul nonguvernamental de la nivelul județului Bacău a cunoscut o creștere considerabilă atât în ceea ce privește numărul de organizații active și vizibile în comunitate, cât și a numărului de activități, proiecte derulate și a numărului de beneficiari. Cu toate că nu este dificil să constatăm această evoluție cu ochiul liber, datele care să demonstreze capacitatea sectorului nonguvernamental de a aduce valoare adăugată comunității locale lipsesc, astfel că cercetarea de față și-a propus să identifice dacă și cât contează aceste organizații la nivel local și să transmită aceste informații mai departe, spre toți actorii locali pentru care aceste informații pot fi de interes”, a declarat Marian Dămoc, coordonatorul lucrării.
Acesta mai adaugă că obiectivul cercetării a fost acela de a extrage de la organizațiile băcăuane informații despre capacitatea administrativă, financiară, numărul de voluntari și beneficiari, principalele probleme cu care confruntă și care este relația lor cu instituțiile publice și autoritățile locale. Totodată, echipa RYMD și-a propus să prezinte imaginea generală a sectorului nonguvernamental, a impactului pe care îl aduce comunității băcăuane și a colaborării acestuia cu autoritățile publice locale.
Principalele concluzii ale raportului
- Organizațiile băcăuane reprezintă un important furnizor de servicii pentru comunitățile locale, numărul de beneficiari anual ajungând la ordinul zecilor de mii. În total, prin acțiunile întreprinse în anul 2015, ONG-urile au atins un număr de peste 37000 de beneficiari. În activitatea desfășurată anul trecut, cele 28 de ONG-uri afirmă că au fost ajutate de peste 1621 de voluntari. Astfel, 18 organizații au declarat că au avut un număr de voluntari cuprins între 0 și 49, cinci între 50 și 99, trei între 100 și 150, iar două peste 300;
- Din cele 28 de organizații respondente, 12 nu au niciun angajat. De cealaltă parte, 12 au până în zece angajați, iar trei au un număr cuprins între 11 și 50 de angajați. Doar o singură organizație are peste 100 de angajați. În ceea ce privește numărul de membri, cinci dintre organizații au numărul minim necesar la înființare (3), în timp ce 11 au între trei și zece membri. În cazul a două organizații, numărul de membri este de ordinul miilor;
- În ceea ce privește domeniile de activitate ale organizațiilor respondente, 16 (57,1%) dintre organizații întreprind activități în domeniile tineret, educație și învățământ, 12 (42,9%) în mobilitate și voluntariat, 10 (35,7%) prestează serviciile sociale și 10 (35,7%) activează în domeniul cultural-artistic. 8 organizații (28,6%) se ocupă cu domeniul civic și 7 (25%) cu domeniul de sănătate. La polul opus, numai două (7,1%) dintre organizații se ocupă cu antreprenoriatul și religia, 3 (10,7%) cu minoritățile, cercetarea și, respectiv, cu domeniul profesional și de afaceri, 5 (17,9%) cu sportul și turismul, respectiv cooperarea internațională, iar șase (21,4%) cu domeniul ecologic;
Cercetarea și-a propus să afle și care este relația dintre organizațiile nonguvernamentale și autoritățile administrației publice locale. Astfel, concluziile arată că pentru 21 (75%) dintre organizații scopul relației cu autoritățile publice locale este reprezentat de parteneriatul în anumite proiecte implementate. 17 (60,7%) au declarat că au nevoie de autorități în vederea eliberării de avize și de aprobări pentru evenimente, 13 (46,4%) că autoritățile reprezintă o sursă de finanțare, iar 10 (35,7%) că interacțiunea s-a concretizat într-un dialog profesional, axat pe schimbul de experiență cu privire la probleme și provocări sociale concrete. La polul opus, doar două (7,1%) dintre ONG-uri au desfășurat activități comune de advocacy, 4 (14,3%) au consiliat autoritățile pe anumite teme, iar 6 (21,4%) au fost ajutate în facilitarea contactului cu beneficiarii și grupul țintă. 3 (10,7%) organizații au precizat că relația cu autoritățile este inexistentă.
Părerile organizațiilor cu privire la colaborarea cu autoritățile variază de la o extremă la alta: în timp ce unele au avut o colaborare foarte bună cu autoritățile publice finanțatoare, altele au povestit experiențe mai puțin plăcute. Organizațiile care au fost mulțumite de cooperarea cu instituțiile publice au precizat că acestea au dat dovadă de promptitudine atât în evaluarea proiectului cât și în rambursarea sumelor. Cu privire la implementarea și monitorizarea proiectelor, termenele au fost rezonabile fără a exista nevoia de a fi modificate. La polul opus, unele ONG-uri nu au fost convinse de obiectivitatea procesului de evaluare, în urma acestui proces neprimind niciun răspuns din partea autorităților finanțatoare. Totodată, au fost puse în situația de a fi nevoite să implementeze proiectul cu o sumă mai mică decât cea solicitată. O altă problemă remarcată de organizațiile respondente ține de domeniul serviciilor sociale: având în vedere că perioada de finanțare este cuprinsă între patru și șase luni/an, este foarte dificil pentru ONG-urile care oferă aceste servicii întrucât activitatea lor generează zilnic costuri, nu doar periodic.
Recomandări pentru autoritățile locale
În baza concluziilor reieșite în urma cercetării, autorii au elaborat o serie de recomandări atât pentru organizațiile băcăuane, cât și pentru reprezentanții autorităților locale în vederea îmbunătățirii colaborării dintre cele două părți. Principalele recomandări pentru autoritățile locale băcăuane sunt:
- sprijinirea organizațiilor nonguvernamentale prin punerea la dispoziție, contra unor taxe suportabile sau chiar gratuit, a unor spații în care acestea să își desfășoare activitățile administrative și cele cu grupurile țintă, crearea unei baze de date oficială cu ONG-urile băcăuane prin care autorităţile ar putea să trimită noutăţile care apar cu privire la finanţări și știrile importante pentru ele de la nivel local.
- Stabilirea unui reprezentant al autorității publice locale și județene (Primărie și Consiliu Județean) responsabil de comunicarea permanentă cu organizațiile nonguvernamentale și stabilirea unui program lunar de întâlniri între cele două părți;
- Metodologia de aplicarea a Legii 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile pentru activități nonprofit, precum și desfășurarea procedurilor de depunere, evaluare și contractare a proiectelor, să se desfășoare, în fiecare an, până cel târziu a finalul lunii februarie, pentru a permite organizațiilor să își planifice activitățile pentru o perioadă cât mai îndelungată de timp;
- Transparentizarea procedurii de selecție/departajare a proiectelor finanțate de către autoritățile publice locale și județene pentru eliminarea suspiciunilor cu privire la corectitudinea acordării finanțărilor publice. Una dintre soluții ar putea fi externalizarea serviciilor de evaluare a proiectelor depuse.
Întregul raport de cercetare poate i descărcat gratuit de pe pagina beestrong.ro, la acest link. Organizațiile/instituțiile interesate pot solicita și un exemplar tipărit la adresa contact@rymd.ro sau la numărul de telefon 0724 886 065 (Marian Dămoc).